Un sistem politic discreționar, o autocrație comportă un lung șir de măsuri menite să centralizeze puterea, sub toate aspectele ei, în mâinile unui dictator și ale camarilei sale de lachei. Este un tipar istoric cu adânci rădăcini în antichitate, Evul Mediu și, iată, prezent chiar astăzi. Fie străveziu voalat în China sau în forma lui cea violentă, în Rusia
Mai există pe glob câteva asemenea insule de discernământ extrem, însă la capitolul cantități neglijabile. Sunt mai multe și variate motivele pentru care Vladimir Putin a decis să invadeze Ucraina. Ego-ul său modelat după criteriile KGB, ambițiile ancorate în vremuri de demult apuse, ca și un nemulțumitor loc ocupat de Rusia după implozia mamutului de la sfârșitul mileniului trecut, sunt doar două dintre cauzele genocidului aflat în plină desfășurare de aproape trei săptămâni în Ucraina.
Așa cum este știut, Uniunea Sovietică a pierdut Războiul Rece cu Occidentul. Astfel, concret, cele 15 republici ale fostei URSS și-au ales propriul drum așa că actuala Federație Rusă dispune de un teritoriu diminuat cu 17% față de conglomeratul de la sfârșitul mileniului trecut
Umilința este un resort pentru mulți dintre cetățenii fostei Uniuni Sovietice și, evident, în cazul personalității liderului de la Kremlin. Rusia nu mai este una dintre cele două mari puteri așa cum era URSS în vremea Războiului Rece. De pildă, în acest moment bugetul militar rusesc este în prezent de aproximativ 12 ori mai mic decât cel similar american.
Sentimentul său actual de inferioritate este întărit pentru mulți dintre slujitorii săi de vecinul de frontieră, China, care era o țară foarte înapoiată în 1975. După moartea lui Mao, unul din trei chinezi trăia în sărăcie extremă. Apoi, nu a încetat să urce în clasamentele internaționale mai pe toate planurile. China este cel mai mare exportator din lume. Astăzi, țara pe care a ajutat-o să se dezvolte în anii 1950, a marcat un proces de progres, ce a trezit invidia și, implicit, o accentuată comparație din care a izvorât un sentiment recurent că Rusia se află în degradare.
Vladimir Putin are și o anumită teamă. Aceea de încercuire a propriei țări, așa cum a fost cea pe care a resimțit-o regatul Franței de a nu fi constrâns de către puterea habsburgică. Este motivul pentru care URSS a intrat în războiul din Afganistan (1979-1989). Un conflict preventiv pentru a evita o eventuală islamizare a țării. De asemenea, este cauza determinantă a celor două războaie din Cecenia, dintre care al doilea, în anii 1990, pentru a împiedica această țară să devină independentă și să fie o republică islamică, precum Iranul. S-ar fi declanșat un efect de domino cu alte republici din Asia Centrală.
sursa: https://www.impact.ro/de-ce-si-a-dorit-putin-sa-invadeze-ucraina-325166.html